Autor:
Georgeta Petrovici
Marea majoritate a femeilor care fac avort au până în 20 de ani. Deşi dură,
descrierea unui chiuretaj poate fi o lecţie bună. În România, media avorturilor
la mia de femei este de patru ori mai mare decât în Vestul Europei.
Poate părea şocant să descrii amănunţit cum se face un avort, cum fătul este absorbit
printr-un vacuum şi părţile mai mari sunt smulse cu penseta. Dar e ceea ce
trebuie să afle tinerele de 17-20 de ani, care reprezintă majoritatea
covârşitoare a celor ce recurg la chiuretaj. "E urgie, 80-90% dintre
femeile care cer întreruperea de sarcină au până în 20 de ani. Nu e vorba de
lipsa de informaţii, ci de neconştientizarea consecinţelor, e vorba de
nepăsare", spune dr. Mihai Băcilă.
Aparent, totul se încheie în 30 de minute, dar adevărul despre avort este altul: angoasa apare mai târziu şi macină psihic femeile mult timp după aceea.
Motive inventate şi pe care nu le crede nimeni
Cinci tinere aşteptau miercuri dimineaţă în aripa de chiuretaje a
Spitalului "Dr. Dumitru Popescu" din Timişoara. Un sentiment ciudat
li se citeşte pe faţă, oftează adânc şi groaza le dă obrajilor o tentă
pământie. La ieşire, sunt galbene ca nişte lămâi stoarse. Niciuna nu vine cu
părinţii aici, în general le însoţeşte o prietenă sau iubitul. "Tot timpul
invocă un motiv: anticoncepţionalele nu şi-au făcut efectul, au o afecţiune pe
coloană şi nu pot duce sarcina sau alte boli… Ne-am obişnuit",
mărturiseşte doctorul Băcilă. În clinica de avorturi singurul lucru adevărat e
taxa: 80 de lei pentru cele mai sărace, cu anestezie locală, sau 130 de lei,
dacă vrei să dormi atunci când viaţa din interior dispare, prin mâna medicului,
într-o tavă smălţuită. O fiolă de Diazepam intravenos e suficientă ca să
lipseşti de la propria ta despărţire de copilul care moare înainte să se nască.
"În spital nu facem consiliere psihologică"
Un nou val de teroare începe în faţa cabinetului de chiuretaje. În timp ce
aşteaptă să îi vină rândul, nimeni nu îi explică unei tinere de 18 ani prin ce
chinuri va trece ca să piardă sarcina nedorită. "În spitale nu se face
consiliere psihologică", spune dr. Mihai Băcilă. Ajunsă la rând, totul i
se întâmplă ca la o fabrică unde se lucrează pe bandă rulantă. Fata urcă pe
capra ginecologică şi, după cum a avut bani să plătească, va simţi sau nu
durere. Văzut din exterior, e groaznic.
Metalul fin rupe în bucăţi embrionul
"Doare ca naiba", mărturiseşte, la ieşirea din cabinet, cu ochii
înroşiţi de lacrimi, una din tinerele care a avortat, la 25 de ani. Mai întâi,
pacientei i se pun valvele metalice folosite în orice consult ginecologic.
Apoi, cu un fel de andrele, lungi, numite Hegare, medicul străpunge cu metalul
rece corpul pacientei, începând manevrele de lărgire a colului uterin. Sunt un
fel de baghete de inox care încearcă să dilate colul de la zero la aproximativ
doi centimetri, dacă sarcina este spre finalul perioadei legale în care se
poate face avortul, şi anume 12 săptămâni. Este manevra cea mai dureroasă şi
durează între 5 şi 10 minute. "Dilataţia colului este partea cea mai
dureroasă, nu chiuretarea propriu-zisă", explică dr. Băcilă.
La 12 săptămâni, fătul are 11–12 cm lungime, iar capul cam doi centimetri
diametru. Când colul e suficient de dilatat, se intră cu chiureta. Metalul fin
ascuţit rupe în bucăţi embrionul, parte din el se scurge printr-un canal
special al ustensilei, într-o tavă aşezată între picioarele pacientei, în timp
ce părţile mai mari sunt trase afară cu o pensă specială. "Se foloseşte o
pensă lată cu care tragi bucăţi afară. Poţi scoate bucăţi de mâini, de
picioare. Nu e plăcut pentru nimeni să vadă aşa ceva, nici pentru medicii cu
experienţă", mai spune specialistul. Dacă sarcina e mai mică, poate fi aspirată
cu un vacuum.
Momentul în care şi medicul se satură
Nu se miră nimeni că tot mai mulţi medici refuză să mai facă avorturi la
cerere. Fostul director de la Spitalul "Dr. Dumitru Popescu" este
unul dintre ei. "În 1993, după 11 ani în domeniu, am decis să nu mai fac
întreruperi de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mişcă embrionul, chiar la
această vârstă mică, am făcut experimente şi am înţeles că este vorba de viaţă
uterină. Din acel moment nu am mai fost de acord să irosesc o potenţială viaţă
umană", explică dr. Dan Păscuţ.
El crede că este nevoie de multă educaţie sexuală pentru ca tinerele să nu mai
ajungă la chiuretă. "Din experienţa mea, cele mai multe femei care fac
chiuretaje sunt tinere, adolescente, până în 20 de ani, nu vorbesc cu familiile,
acasă, nu au educaţie la şcoală. În mod normal orele de educaţie sexuală ar
trebui începute la şcoală şi continuate în primii doi ani de facultate", e
de părere medicul.
Anul trecut, la spitalul timişorean s-au efectuat peste o mie de avorturi.
cerere. Fostul director de la Spitalul "Dr. Dumitru Popescu" este
unul dintre ei. "În 1993, după 11 ani în domeniu, am decis să nu mai fac
întreruperi de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mişcă embrionul, chiar la
această vârstă mică, am făcut experimente şi am înţeles că este vorba de viaţă
uterină. Din acel moment nu am mai fost de acord să irosesc o potenţială viaţă
umană", explică dr. Dan Păscuţ.
El crede că este nevoie de multă educaţie sexuală pentru ca tinerele să nu mai
ajungă la chiuretă. "Din experienţa mea, cele mai multe femei care fac
chiuretaje sunt tinere, adolescente, până în 20 de ani, nu vorbesc cu familiile,
acasă, nu au educaţie la şcoală. În mod normal orele de educaţie sexuală ar
trebui începute la şcoală şi continuate în primii doi ani de facultate", e
de părere medicul.
Anul trecut, la spitalul timişorean s-au efectuat peste o mie de avorturi.
Româncele preferă "contraceptivele" naturale
Aproximativ 30% din femeile din Europa care rămân însărcinate aleg să
renunţe la sarcină, arată cea mai recentă statistică a Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii. Cea mai mare rată a avorturilor este în ţările estice. Dacă în
Europa Occidentală rata avorturilor la cerere este de 12 la 1.000 de femei de
vârstă reproductivă (între 15 şi 44 de ani), în Europa de Est, au loc 43 de
întreruperi de sarcină la 1.000 de femei.
Specialiştii OMS precizează că rata avorturilor este mare în această parte a
Europei întrucât majoritatea cuplurilor nu au o educație sexuală adecvată.
Potrivit unei statistici efectuate în urmă cu câţiva ani de Societatea de
Educaţie Contraceptivă şi Sexuală în România, 48% din femei nu folosesc nicio
metodă contraceptivă. Doar 35% apelează la mijloacele de contracepţie moderne,
iar restul de 17 procente folosesc încă metode contraceptive
"natural", precum metoda calendarului, coitus interruptus sau spălăturile
vaginale.
"În 1993, după 11 ani în domeniu, am decis să nu mai fac întreruperi
de sarcină. Am văzut la ecograf cum se mişcă embrionul, am făcut experimente şi
am înţeles că este vorba de viaţă uterină. Din acel moment nu am mai fost de
acord să irosesc o potenţială viaţă umană," Dr. Dan Păscuţ, Medic
ginecolog la Spitalul "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara
