IMNUL DRAGOSTEI

I Corinteni 13, 1-10
„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, m-am făcut aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi de aş avea darul proorociei şi de aș cunoaşte toate tainele şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Şi de aş împărţi toată avuţia mea săracilor şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se mândrește. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le speră, toate le rabdă.
Dragostea nu va pieri niciodată.

SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR 2011

S-a apropiat cu paşi repezi sfârşitul de an şcolar şi în acelalaşi timp, pentru unii dintre noi, încheierea unei etape importante din viaţa noastră, pe care am trăit-o aici, la Centrul Social „Sfântul Anton”.

Acum privind înapoi cu nostalgie, realizăm frumuseţea clipelor petrecute in şcoala...şi să le apreciem la adevărata lor valoare.

Viaţa de şcolar este o experienţă unică pe care, ne-aţi acordat privilegiul sau...”a doua şansă” s-o trăim. Am învaţat să scriem şi să citim..., am trăit împreună multe experienţe frumoase, am cunoscut oameni noi şi am legat prietenii frumoase... S-au întâmplat muuuulte lucruri, unele extraordinare de care ne vom aduce aminte toată viaţa, dar si lucruri mai puţin frumoase, pe care noi le-am uitat pe loc … însă ... sperăm ca şi doamnele învăţătoare şi să poată uita... Căci fiecare dintre noi este un diamant care, odată bine şlefuit, va străluci pentru totdeauna.

Sperăm si promitem ca ne vom strădui să fim „diamante strălucitoare”, „oameni adevăraţi” în orice situaţie, să devenim aşa precum sunteţi dumneavoastră - îndrumatorii noştrii, mentorii şi profesorii nostri, ce ne-aţi fost aproape si ne-aţi sprijinit în ciuda tuturor bucuriilor sau problemelor pe care, cu sau fără voia noastră... le-am cauzat.

Vrem să mulţumim părinţilor, bunicilor şi tutorilor noştrii, care au fost alături de noi pe tot parcursul vieţii şi care ne vor îndruma şi de acum încolo.

Mulţumiri speciale din partea noastră adresăm părintelui Emilian Dumea si tuturor părinţilor franciscani …., care timp de 2 ani a fost alaturi de noi si ne-au aratat mereu calea cea buna in această perioada.Ştim ca au făcut eforturi pentru ca noi să ne bucurăm de cele mai bune condiţii, din toate punctele de vedere. Le suntem veşnic recunoscători!


Gândurile noastre de mulţumire se îndreaptă acum, spre doamnele învaţătoare …, dumnealor sunt persoanele care ne-au lansat pe acest drum plin de provocări al şcolii si au pus bazele cunoştinţelor noastre.
De asemenea vrem sa mulţumim doamnei director şi tuturor profesorilor noştrii care ne-au împartaşit experienta lor de viaţă si cunoştinţele lor. Ei sunt cei care ne-au acordat o atentie deosebită si ne-au fost alaturi în cele mai importante momente, din această perioadă.

“ Sunt frunze ce nu cad,
chiar dacă vântul bate,
sunt inimi tari care nu se despart,
chiar dacă sunt departe.”

Acestea sunt cuvintele care sperăm să ne caracterizeze pe parcursul anilor ce vor urma, anii de gimnaziu... si nu numai...
In incheiere multumim din nou tuturor persoanelor ce ne-au fost alaturi si carora le suntem recunoscatori, şi-i asigurăm de toată aprecierea si devotamentul nostru.

elevul Guță din a IV.

Pacea adevărată!

Doamne, fă din mine un instrument al iubirii tale: Acolo unde este ură, ajută-mă s-a aduc iubire, Acolo unde e greșeală, ajută-mă s-a aduc iertare, Acolo unde-i dezbinare, ajută-mă s-a aduc unire, Acolo unde-i îndoială, ajută-mă s-a aduc credintă, Acolo unde-i disperare, ajută-mă s-a aduc sperantă, Acolo unde-i întuneric, ajută-mă s-a aduc lumina, Acolo unde-i suferință, ajută-mă să aduc bucurie. O Doamne, ajută-mă să caut mereu: Să iubesc nu sa fiu iubit, Să înțeleg, nu să fiu înțeles, Să iert, nu să fiu iertat . Căci doar dacă vom dărui, vom primi înapoi, Și doar dacă vom ierta, vom fi iertați și noi Și doar dacă vom iubi, vom fi iubiți și noi. Rugăciune atribuită Sfântului Francisc din Assisi.

Sărăcia e o problemă???

Sărăcia e o problemă nu datorită faptului că unii sunt bogaţi iar alții săraci. Sărăcia e o problemă nu pentru că purtătorii de cuvânt ai acelei societăţi datorită căreia săracii devin săraci susţin că săracii sunt săraci pentru că sunt leneşi, nepăsători, incompetenţi. Sărăcia e o problemă nu pentru că este extrem de dificil pentru cineva care s-a născut în sânul ei să se ridice deasupra ei, chiar şi dacă e norocos, descurcăreţ sau harnic. Sărăcia e o problemă nu pentru că cineva e forţat prin discriminare rasială să ocupe o poziţie economică şi socială inferioară celei care i-ar reveni dacă ar fi de altă naționalitate, confesiune religioasă sau culoare. Sărăcia e o problemă nu pentru că este îngrozitoare și ne forţează să acordăm atenţie exclusiv asupra aspectelor materiale ale vieţii, asupra faptului că ne e frig, ne e foame, nu avem ce îmbrăca, nu avem medicamente. Sărăcia e o problemă nu pentru că, vagabonzi şi cerşetori, muncitori necalificaţi şi paznici de noapte vorbesc mai mult despre bani, preţuri şi calitatea mărfurilor decât directorii de fabrici şi managerii de bănci. Sărăcia e o problemă nu pentru că omul sărac nu are mijloace pentru a se ridica deasupra grijilor sale de bază, deasupra mâncării, a încălzirii, a iluminării, deasupra izolaţiei acoperişului. Sărăcia e o problemă nu pentru că omul sărac nu poate să îi pună în mână copilului său alte cărţi decât cele pe care i le oferă şcoala decăzută intelectual. Sărăcia e o problemă nu pentru că omul sărac poartă doar haine urâte de la second-hand, sau are în casă doar mobilă urâtă, covor urât, lampă urâtă, pereţi sau tapet în culori respingătoare. Sărăcia e o problemă nu pentru că omul sărac nu poate beneficia de spitalizare și îngrijire medicală conform drepturilor fiecărei persoane. Sărăcia e o problemă nu pentru că....Defapt, poate cineva să-mi spună care e problema??? Fr. Emilian Dumea

O nouă șansă

Unul din trei rromi din românia are doar patru clase. Cel mult jumătate au făcut şi gimnaziul. În schimb, un sfert din populaţia rromă declară că nu ştie să scrie şi să citească. În ciuda acestei situaţii, un fapt de necontestat, concluzia a numeroase studii sociologice făcute în ultimii ani e că rromii îşi vor copiii la şcoală. Ca şi în cazul populaţiei majoritare, sărăcia este cea care-i împiedică pe rromi să-şi împlinească aspiraţia de a-şi vedea copiii şcoliţi, fără a exista vreo legătură cu etnia, se arată într-o cercetare recentă a Fundaţiei Soros. A doua șansă acordată de Fundația Umanitară ”Pacea” a peste 50 de copii și tineri de etnie rromă s-a dovedit a fi un succes, efortul și munca intregului colectiv al Fundatiei a fost răsplătite de acesti minunați elevi cu frumoase cuvinte de mulțumire. Impresionant este faptul ca și părinții copiilor au ințeles cât de important este să știi să scrii și să citești, mulți dintre ei venind la sediul Fundației spunând: ”orașai, băiatul meu mi-a citit pe televizor” sau ”fata mea mi-a citit din carte”. Aceasta este intr-adevăr o realizare, eforturile și munca de ai face să înțeleagă că școala este importantă și-a atins scopul. ”Acum pot merge orunde și nu trebuie să mai întreb pe nimeni în ce gară sau oraș am ajuns, sau ce scrie pe afiș”, spune unul dintre tinerii care a beneficiat de această a doua șansă. Într-adevăr, Omul este o făptură minunată! Fr. Emilian Dumea

Despre generalizare

Dacă e un lucru pe care să-l fi învăţat în toţi aceşti ani de când lucrez in cadrul Fundației Pacea este să nu fac generalizări. Deşi să generalizezi poate fi distractiv şi îţi lasă impresia că poţi înţelege mai uşor lumea, rezultatul este mai degrabă o gândire îngustă şi rigidă, care se poate transforma în prejudecată. Iar prejudecata poate avea tot felul de consecinţe negative. Dacă faci generalizări despre o populaţie, atunci este o certitudine statistică faptul că o mare parte din acea populaţie se va comporta deferit de regula generală enunţată de tine. Am fost învățat de acasă să cred cu sfințenie, că, România este cea mai frumoasă și ce mai bogată țară și că românii sunt cei mai ospitalieri dintre europeni... Obişnuim mereu să facem glume despre cât de zgârciţi sunt evreii; despre irlandezi că sunt proşti; despre italieni că sunt laşi; şi ne place foarte mult să-i considerăm pe toţi americanii naivi. Am întâlnit francezii care miroseau a transpirație, germani care nu au simţul umorului, englezi care au compasiune doar pentru câini și pisici şi personal până în ziua de azi nu am reuşit să scap de impresia că ruşii sunt un popor crud iar ungurii hoți de țară. Doar după ce am început să cunosc tot mai mulţi oameni de diferite naţionalităţi, am înţeles că a face astfel de generalizări nu are sens, că fiecare națiune trebuie respectată și la rându-i să respecte. Lipsa respectului duce la extremism, iar extremismul a distrus omenirea. Fr. Emilian Dumea

Orfani cu parinți

După căderea comunismului interesul pentru soarta copiilor orfani din România s-a mărit din cauza că adesea aceștia cădeau pradă abuzurilor și traficului cu ființe vii. Însă odată cu trecerea anilor România s-a trezit cu o altă categorie de orfani, adica copiii ai caror parinti au emigrant in Europa ca să caute un trai de viață mai bun. In prezent in Romania exista 350.000 de ”orfani albi”, potrivit unor date publicate de Asociatia "Arborele Vieții". Cea mai afectată regiune de acest fenomen este în mod particular Moldova, unde se află 100.000 de copii " care au ajuns să crească fără unul sau ambii părinți , urmată de Transilvania, Oltenia si Muntenia. Potrivit organizaţiei italiene L'Albero della Vita, care citează date UNICEF, aproximativ şapte la sută dintre copiii români cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani sunt afectaţi de fenomenul plecării unuia sau ambilor părinţi la muncă în străinătate. Studiul a fost prezentat la Milano, în cursul seminarului pe tema "Lăsaţi în urmă. Familia transnaţională şi orfanii albi în Moldova României", organizat împreună cu reprezentanţa Comisiei Europene şi fundaţia "Patrizio Paoletti". Organizaţia L'Albero della Vita afirmă că, în afara celor 350.000 de copii abandonaţi de părinţi, alţi 400.000 de minori români s-au confruntat, cel puţin o dată în viaţă, cu problema lipsei părinţilor. Astfel, în total, din cei aproximativ cinci milioane de copii români, 750.000 au fost afectaţi mai mult sau mai puţin de plecarea unuia sau ambilor părinţi în străinătate. Potrivit datelor prezentate, în momentul de faţă există 157.000 de copii români ai căror taţi sunt plecaţi în străinătate, 67.000 care trăiesc fără mamele care au emigrat şi 126.000 ai căror părinţi sunt plecaţi din România. În plus, jumătate dintre aceşti copii sunt mai mici de zece ani. Conform organizaţiei italiene, în prezent patru milioane de români se află în alte ţări, dintre care 796.477 sunt înregistraţi oficial în Italia. Astfel, 15 la sută dintre familiile din România au cel puţin un membru plecat în străinătate. Dacă tatăl este plecat în străinătate, în 21 la sută din cazuri copiii nu îl văd între doi sau patru ani, iar 28 la sută pentru perioade mai lungi. Treizeci şi unu la sută dintre românii care au plecat la muncă în străinătate recunosc că situaţia familiei nu s-a îmbunătăţit datorită banilor trimişi după plecare.

Ce-mi dai dacă dau copilul la școală?

Alexandru Macedonski – Rondelul țiganilor

Țiganii merg fără-ncetare-
Nu știu nici ei când au pornit,
Dar se tot duc necontenit,
Împinși de-o vecinica chemare.
Cu galbeni ochi pierduți în zare,
- De când se știu s-au pomenit-
Țiganii merg fară-ncetare:
Nu știu nici ei când au pornit.
Mereu țigani, -cu mic, cu mare,
Au tot născut și-au tot murit-
Și tot spre visul ne-mplinit,
Răpiți de-aceeași aiurare,
Țiganii merg fără-ncetare.


Un politician italian a declarat că este mai uşor să fie educat un câine decât un țigan, afirmând că țiganii refuză să muncească şi fac copii pentru a-i trimite la furat. "Este mai uşor să educi un câine decât un copil rom. Câinii şi copiii, dacă îi educi, apoi sunt educaţi. Dar, dacă nu îi educă nimeni, urinează pe garduri. Nici măcar căţeluşul meu nu urinează pe garduri, doar pe copaci". Deşi consideră că "toate etniile pot fi integrate", politicianul a subliniat că romii "pur şi simplu nu vor să muncească", "nu au un simţ al igienei" şi "fac copii pentru a-i trimite să fure sau să se prostitueze". Este adevărat și totodată trist ceea ce vedem și auzim. Noi însă nu putem compara omul creat dupa chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cu animalele oricât de degradantă ar putea fi o ființă umană sau etnie. Lucrând cu rromi (țăganii) am acumulat foarte multă experientă. Această experiența mă face să cred că oamenii se pot schimba, că țiganii pot avea un comportament care să nu deranjeze, ba mai mult pot fi apreciați, acceptați, respectați, aplaudați, după cum avem și exemple. Recunoasc că au fost și sunt momente dificile. Procesul educativ cu această categorie de persoane este de durată, comportă sacrificii și efort suplimentar, insistență și sute de repetiții, fără a abandona lupta la primul, al doile sau la al treilea eșec. Ce-mi dai dacă dau copilul la școală?..... Am continuat chiar când am constatat că pentru prima dată în viață s-a pierdut timp și nervi, investiții și bani, chiar și atunci când prieteni, persoane cunoscute și necunoscute au spun ”ți-am zis că nu se poate...” sau ”...vreau să fac donație o bombă...”, am continuat și acum efortul este răsplătit cu respect, recunoștință, mulțumire. Acceptă cu mândrie că ești țigan și încercâ să arați lumii că ești la fel ca toti ceilalți. În acest fel am reușit și acum știu un lucru, omul este cea mai importantă ființă din tot universul creat. Așadar, afirmații exagerate despre anumie categorii de persoane și etnii sunt neavenite, ignoranța nu este o scuză, haideți să-i cunoaștem să le venim în ajutor, să depășim anumite bariere și prejudecăți și dacă e nevoie apoi să judecăm. Societatea, instituțiile de învățământ, legi bine gândite și apoi aplicate pot ajuta foarte mult aceste persoane. Dacă vom sta cu mâinile în sân, nu vom aduce nici o contribuție și ne vom plânge mereu că nu se poate. Haideți să îndrăznim și să nu abandonăm lupta la primul eșec. Lipsa educației duce la decăderea unei națiuni, legea educației aplicată prost, îngustează mintea săzând astfel nivelul intelectualilor și oamenilor de cultură care pot ridica o națiune di praf și cenușă. Dacă nu se vor lua măsuri acum, va fi prea târziu. Educația este un proces complex și de durată. (Nu mă refer doar la țigani, ci la toți cei care nu cred că școala (educația)este singura soluție.)

Pace și Bine tuturor!
P. Emilian Dumea

Serbare Fundatia Umanitara Pacea - Craciun 2010

In ziua de 16 decembrie 2010, copiii de la grupa de grădiniţă, din clasa a I-a şi de la Proiectul ”A doua şansă” împreună cu cadrele didactice din cadrul Centrului Educativ ”Sf. Anton de Padova” din Roman, au pregătit un mic spectacol de colinde şi scenete prin care au transmis mesajul Naşterii Domnului Nostru Isus Cristos, prilej cu care ne-am simţit ca o familie, trăind momente de sărbătoare împreună, fiind prezenţi părinţii copiilor, cadre didactice, studenţi, preoţi şi fraţi ai provinciei franciscane şi nu în ultimul rând fiind prezent şi Moş Crăciun care a împărţit daruri copiilor.

În cadrul spectacolului am avut bucuria prezenţei Dnei Profesoare Ursachi Mihaela împreună cu 12 elevi din clasa a XI-a de la Colegiul Tehnic ”Petru Poni” din Roman,care ne-au încântat cu un repertoriu de colinde şi dansuri.

Mulţumim tuturor celor care au contribuit la această serbare şi tuturor participanţilor care au rupt din timpul lor pentru a fi prezenţi la bucuria copiilor.

Vă dorim un Crăciun binecuvîntat şi Sărbători fericite!

Echipa Fundaţiei Umanitare Pacea!

vizualizare power point gradinita

Gradinita

View more presentations from sfantulanton.